Atualità

OSP – I cursc che vën pitei danter setëmber 2003 y jené 2004 ie sën da cialé do tla edizion nueva dl liber dai cursc „Zeit für Weiterbildung“. La nuvità da chëst iede ie la „plates de ult“ che dà nfurmazion sun plates tl internet, banches dati, y publicazions tl ciamp dl’istruzion y che dëssa dé urientamënt tla gran vela de cursc y seminares tl Südtirol.

OSP - Sculeies de ublianza, studënc de scoles autes, chëi che fej cursc prufesciunei a tëmp plënn tla scoles per lëur da paur y per l tenì cësa, nsci sciche studënc universiteres possa per l ann de scola che à da unì damandé n cuntribut dala Provinzia. "Nchinamo iel unì dat ju 4.705 dumandes", dij l’assessëura ala furmazion Sabina Kasslatter Mur. Aldò dla scoles vel dates defrëntes per de jú chësta dumandes. Tla proscima enes possa la dumandes unides dates ju tl’ufize pruvinziel per assistënza scolastica a Bulsan.

La cumpëida de sculeies tla scoles elementeres y mesanes dla valedes ladines ie aumenteda. N dut saral chëst ann 3.150 sculeies. „D’autonn saral tla scoles elementeres y mesanes de Gherdëina y dla Val Badia 70 sculeies de plu, se ncunforta l assessëur ladin Florian Mussner.

„L dessa vester n duvier de duc i guvierns dl mond, chël de anjenië ca bën i jëuni al mond dl lëur“, chësc se damanda i trëi assessëures ala furmazion Luisa Gnecchi, Sabina Kasslatter Mur y Florian Mussner n ucajion dl di mundiel di jëuni, n merdi ai 12 de agost 2003. For plu jëuni sun dut l mond ie zënza lëur, nsci dij l scrivan generel dla UNO Kofi Annan per l di mundiel di jëuni. „La globalisazion y la tecnica che ie for n evoluzion porta pusciblteies de lëur nueves y se damanda nce for deplù dai jëuni“ nsci i assessëures ala furmazion. Na bona furmazion y preparazion al mestier dessa anjenië jënt jëuna al mond dl lëur, sorissea Gnecchi, Kasslatter Mur y Mussner.

L servisc de trasport per 21.400 sculeies, uni di, ntan l ann de scola 2003/04 ie unì dat pro dal guviern provinziel sun pruposta dl’assessëura Kasslatter Mur. Nce per 600 sculeis y mutons andicapei che muessa ruvé uni di pra scoles, bersots o zëntri de rehabilitazion, à la jonta provinziela dat pro l servisc de trasport.

OSP – Ala fin dl 2002 laurova tla scoles elementeres dl Südtirol 3.627 persones: 2.775 nseniova tla scoles tudësces, 688 te chëles talianes y 164 tla scoles elementeres di luesc ladins. De duc i maestri y dla maestres fova 84% tëuc su cun n cuntrat per dut l ann y i autri 16% a tëmp determinà. La statistica dl ASTAT mostra su che 84% fova ëiles, 14% fova maestri y maestres che laurova a mez tëmp.

OSP - L terminn por l’assegnaziun di posc’ por l’ann de scora 2003/2004 sarà ai 8 d’agost 2003.

OSP - Chisc dis à les scores stlüt les portes do i ejams finai. L’Intendënza ladina fej na bilanz di resultac’: di 45 candidac’ interns dles cinch scores altes à düc’ arjunt la promoziun cun l’ejam de stat. Tles scores mesanes à 203 di 208 scolares y scolars che à podü fà l’ejam arjunt la promoziun. Di 1300 danter scolares y scolars dla scora elementara é 1281 passà.

OSP - L’assessur ladin Florian Mussner fej i complimënc’ ai studënc’ ladins che à stlüt jö l’ejam de stat. Les döes studëntes y le studënt cun le mascim resultat è gnüs congratulà cun n telegram. Les aodanzes dl assessur por le dagnì de chëstes studëntes y de chisc studënc’.

OSP - La seziun ladina ciafarà na süa lerch tl frabicat nü dla Facolté de Sciënzes dla Formaziun dl’Université de Porsenù. La rapresentanza ladina tla Junta dl’université gnarà garantida tres na modaziun proponüda ciamò en chësc mëis al Consëi d’aministraziun. I diploms de laurea ince por ladin. Colaboraziun dejidrada cun scora y istituziuns culturales ladines.