Atualità

Aldò dla statistica dl ASTAT fovel tl ann de scola 2003/04, sun ndut 75.517 sculeies scric ite tla scolines, scoles elementeres, mesanes y autes, 2.516 sculeies da oradecà. Sun 1.000 sculeies scric ite fejel ora 33 sculeies che ne à nia la zitadinaza taliana.

USP - L Intendënza Ladina à laurà ora 5 publicazions nueves per la scoles: “Aules”, “Sann intun”, “Portfolio dla cumpetënzes”, “Portfolio di lingac” y “Uniteies de ELI”. Chësta publicazions possa vester de ntres per duc chei che lëura tl ciamp dl educazion.

USP – L di mundiel dl’alfabetisazion dl UNESCO, che ie unì cherdà ora per ncuei mierculdi, 8 de setëmber 2004, lecorda che te truep paejes dl mond iel nce mo al diadancuei n privileg a savëi da liejer y da scrì. L fin de chësc di ie de lecurdé l fenomen dl analfabetism y de cumbater decontra. „Savëi da liejer y da scrì ie per uni persona na premissa per si svilup personel y soziel“ scrij i trëi assessëures ala scola Florian Mussner, Luisa Gnecchi y Otto Saurer.

USP – Nsenianc y educatëures dëssa muever tl ann de scola nuef cun otimism, à dit l assessëur ala scola ladina Florian Mussner ncuei vënderdi, 3 de setëmber a Urtijëi. N presënza de ntëur 300 nsenianc y educatëurs iel ncuei unì nvià via l ann de scola 2004/05 cun l Di dla Scola Ladina.

Dal’eletronica al nglëisc, nchin al prim aiut ie duta la pusciblteies de furmazion prufesciunela pra la scoles prufescioneles da abiné te n cudejel nuef. Chësc ie unì dat ora dala Ripartizion provinziela per la furmazion prufesciunela tla rujenda ladina y tudëscia. Da n struf ie l cudejel da giapé te duta la scoles prufesciuneles.

USP - La scola ladina y si particulariteies sarà n vënderdi ai 3 de setëmber 2004 l argumënt zentrel dl cunvëni a Urtijëi. L assessëur ala scola y cultura ladina Florian Mussner rujenerà ala maestres, ai maestri y ala persones respunsables dla scola.

USP – Ntëur 1.000 ie stai i vijitadëures dl Museum Ladin a San Martin de Tor a udëi la figures de bront de Richard Agreiter. La mostra dla scultures de bront „Mister dla froma“ ie mo da udëi nchin n dumënia ai 22 de agost 2004.

USP - Gran suzès pro les porsones dl post y foresti à albü la manifestaziun sön le monn dles liëndes ladines mëtüda a jì tles ultimes dös edemes dal Assessorat provinzial por la Cultura ladina.

USP – L Museum Ladin Ciastel de Tor mostra duman, merdi 10 de agost 2004 dala 21.15 l pez „semi de na nuet de instà“ te doi rujenedes de Wiliam Shakespeare. L se trata de na produzion la lia culturela ErehwoN, cun la creazion musichela dl cumponist Alessandro Trebo de S. Martin de Tor.

USP – Da permò fej l diretëur dl Istitut Pedagogich Ladin, Theodor Rifesser pert dla Jonta dla Università liedia de Bulsan. Per pudëi to ite n rapresentant dla grupa de rujeneda ladina iel stat debujën de fé na mudazion dl statut cun n bensté da Roma. L ie mpurtant che i Ladins sibe nce rapresentei ti organs esecutives de istituzions mpurtantes, à dit l assessëur ladin Florian Mussner cun sodesfazion.