Atualità

USP – Per l prim iede iel tla Provinzia de Bulsan unì fat n liber de storia per duta la grupes de rujeneda. Ncuei (26 nuvëmber) à i trëi assessëures ala scola, Mussner, Kasslatter Mur y Tommasini prejentà chësc liber nuef per la scoles autes y nce per duc i nteressei. Ubietif de chësta culaburazion danter tudësc, taliani y ladins ie de miuré la cumpetënza sun la storia de nosc raion.

USP – Pra la prejentazion dl film “Südtirol ist eine Herzensangelegenheit”, n vënderdi sëira (19.11.2010) a Dispruch à l assessëur ladin reprejentà la Jonta provinziela de Bulsan. “L ie mpurtant dé inant la storia nce a chësta maniera ajache se rendon cont dl gran valor de toleranza y dl respet” à sorissà Florian Mussner.

USP – Degun nsenianc dla scoles ladines ne à ncuei mierculdi 17 de nuvëmber, fat pea l scioper. Chësc vën fat al savëi dala Ntendënza scolastica ladina.

USP – La reforma dla scola auta unirà tla proscima enes data pro dala Jonta provinziela. Partizions nueves y reorganisazion per la scola ladina se stiza sun cunsultazions che ie unides fates danora. La senteda de (inier) ai 16 de nuvëmber ie stata esprescion de dialogh danter l assessëur provinziel Florian Mussner y i diretëures dl mond dla scola ladina.

USP – Do avëi sëurantëut la cumpetënza per la scola, la reforma dla scoles primeres y dla scola auta, vëniel fat l ultimo var per mudernisé l sistem furmatif: la reurganisazion dl’aministrazion scolastica. Co che chësta dëssa cialé ora à (ncuei) ai 16 de nuvëmber prejentà l presidënt dla provinzia Luis Durnwalder deberieda ai assessëures per la scola Florian Mussner, Sabina Kasslatter Mur y Christian Tommasini.

USP – Tla scoles mesanes ladines iel unì analisà la cumpetënza dla rujenedes a na maniera da pudëi urienté l nseniamënt. I resultac dl lëur scientifich fat n culaburazion cun esperc universiteres ie unic prejentei (ncuei) 12 nuvëmber tl università a Persenon. Paredlan la medema analisa che fova unì fata per la scoles elementeres iel unit ora che tla rujeneda ladina possen ngrandì la varietà, mantenì l bon livel dla rujeneda tudëscia y de miuré l lessich n cont de verbs taliani. Sculeies ladins scrij tl tudësch pensieres plu lonci permez a sculeies tudësc de Tluses.

USP - Tla scoles mesanes ladines ie unì fat n’evaluazion linguistica te chëla che l ie unì analisà la cumpetënza dla rujenedes di sculeies dla terza tlasses, la paredlan a sculeies de rujeneda tudëscia y taliana. I resultac laurei ora deberieda cun esperc dl’Università vën publichei te n pitl liber, te trëi rujenedes, che unirà prejentà n vënderdi ai 12 de nuvëmber tl’Università a Persenon.

Tl cheder dl proiet RAIS de promoziun dl plurilinguism é gnü presentà ai 27 de otober tla ciasa dla Cultura a La Ila i materiai didatics nüs sön la liënda de Fanes, plü avisa a n publich de insegnanc y scolars dles scores mesanes y altes dla Val Badia da pert di auturs.

USP – A Urtijëi iel ncuei danmesdì (28 utober) unì giaurì n cunvëni de trëi dis per ti jì plu sot a metodologies y didatiches dl plurilinguism. Te na culaburazion danter scola ladina y taliana vëniel pità n ajurnamënt ai nsenianc per miuré la cualità dl nseniamënt dla rujenedes. L fej pea feter 200 esperc de cin mendranzes etniches cun persunaliteies dl Minister dl’istruzion y dl’università de Unieja.

USP - Nsenië la rujenedes ai mëndri te chëla che n les adrova per purté dant cuntenuc d’autra materies: chësc sarà l argumënt zentrel dl cunvëni dai 28 nchin ai 30 de utober a Urtijëi. La metodologies nueves de nseniamënt unirà tratedes da feter 200 reprejentanc de cin mendranzes. La Ntendënza Ladina deberieda cun i Istituc Pedagogics de rujeneda ladina y taliana nvieia nsenianc, esperc y duc i nteressei.