Atualità
Invalsi 2024: Livei ezelënc de nglëisc y scialdi boni de matematica
Apuntamënt anuel cun i resultac Invalsi per l sistem dla scola ladina
BULSAN (USP) L sistem dla scola ladina vëij danora, n basa a cunvenzions aposta cun l nvalsi, la puscibltà de adaté i relevamënc per pudëi ti jì ancontra ala carateristiches particuleres dl sistem paritetich (lingac de relevamënt, auternanza di lingac, degreies scolastics che ie oget de nrescida).
L calënder de relevamënt per l ann de scola 2023-2024 uderà danora proves de Nglëisc, Matematica y Talian per i degreies 5, 8 y 13, respetivamënter la V tlas primera, la III tlas segondera de prim degré y la V tlas segondera de segondo degré.
La Proves ie unides fates da: 187 sculeies y sculées dla scoles primeres, 228 sculeies y sculées dla scoles segonderes de prim degré y 105 sculeies y sculées dla scoles segonderes de segondo degré.
Nglëisc
I resultac vën muserei sun la basa dla ndicazions dl Cheder Europeich de Referimënt per i Lingac, chël uel dì A1 l livel da arjonjer al degré 5 (ultim ann dla scoles primeres), A2 al degré 8 (terza tlas dla scoles segonderes de prim degré) y B2 ala fin dl zitlus dla scola auta.
Prova de letura (Reading)
Na menzion de merit per i sculeies y la sculées dl degré 5 per la prova de letura: duc (100%) arjonj l livel preudù plu aut (A1 aldò dl Cheder de Referimënt Europeich per i lingac). Al degré 8 arjonj l 95% di sculeies/dla sculées l livel A2 y al degré 13 l 85% l livel B2.
Prova tl scuté su (Listening)
I resultac ie bendebò semienc tla prova tl scuté su: l 98% di sculeies y dla sculées dl degré 5 arjonj l livel A1, l 97% dl degré 8 l livel A2 y l 90% dl degré 13 l livel B2.
Perchël, resultac ezelënc per la proves de nglëisc per duc i degreies, dala scoles primeres ala scoles segonderes de segondo degré.
“Nce chëst ann dà i resultac ezelënc dla proves Invalsi na cunfërma dl surplus de valor dl aprendimënt de de plu lingac de gra al sistem de scola paritetich tla valedes ladines. I lingac ne pieta nia mé n azes privilejà a d’autra cultures y d’autra manieres de pensé ma i desmostra nce de vester de mpurtanza per l marcià dl lëur”, sotrissea l assessëur per la Scola y la Cultura ladina, Daniel Alfreider.
Matematica
Ënghe i resultac dla prova de Matematica ie unfat boni y i ie caraterisei dala stabiltà tl tëmp. Ti cialan ala medies regiuneles arjonj la scoles dla valedes ladines posizions ezelëntes. Tl particuler ne muessa la scola auta nia se temei de se cunfrunté cun la regions dai miëur sistems de scola, coche la scoles dl Trentin, che ie bele da truep ani a cë dla tlassifica per la matematica.
L 69% di studënc y dla studëntes arjonj al degré 13 i livei de cumpetënza adecuata, n linia cun la Ndicazions provinzieles. Al degré 8 ie la perzentuela di livei de cumpetënza adecuata dl 60%, ala pèr cun regions talianes sciche l’Emilia-Romagna y l Piemont, pusiziunedes sëura la media naziunela. I sculeies y la sculées dl degré 5 se pusiziunea te na media de 198, 4 – che curespuend a na media plu auta de chëla naziunelaa (194).
Talian
Tla letura di risultac iel da tenì cont, coche for, che la Proves naziuneles de lingaz ie pensedes per la scoles che vëij danora un n lingaz de istruzion, ntan che la scoles ladines à carater de paritetizità cun doi lingac de istruzion (talian y tudësch) y l ladin, lingaz storich rujenà dala maiuranza di sculeies y dla sculées.
Al degré 13 ie la media naziunela de 190 ponc: la media di studënc y dla studëntes dl ultim ann de scola auta tla scoles dla valedes ladines ie de 178.
Al degré 8 ie la media naziunela de 195 ponc: la media di sculeies y dla sculées dla terza mesana ie de 172 ponc.
Al degré 5 ie la media naziunela de 195 ponc: la media di sculeies y dla sculées dla cuinta tlas dla scoles primeres ie de 168 ponc.
Scebën che l sistem paritetich ladin ie scialdi spezifich, ie la media dl degré 13 plu auta de chëla de regions talianes che vëij danora n sëul lingaz de istruzion (Calabria, Campania) y al degré 5 ne iela nia scialdi dalonc dai resultac dla scoles de rujeneda taliana dla Provinzia de Bulsan.
Cun l aumënt dl degré scolastich possen usservé na prugrescion di ponc mesans, n dat positif che refletea l svilup dla cumpetënzes linguistiches tl jì inant dl percurs scolastich, coche preudù dala Ndicazions provinzieles.
“Sce n cunfruntea i resultac Invalsi di ultimi relevamënc iel nteressant usservé che i ponc mesans y i livei de cumpetënza arjonc tla matematica y tl nglëisc se à tenì. La stabiltà ie n fator de mpurtanza dla cualità de n sistem scolastich y l ie la ndicazion che la scola ie bona de garantì la medema chances de aprendimënt”, dij Olimpia Rasom, che elaburea y ret i dac Invalsi per l sistem de scola ladin tl ciamp dla cumpetënzes atribuides al Servisc provinziel de valutazion per l sistem furmatif ladin.
I dac plu cumplec ie da cunsulté sun la plata dl Servisc provinziel de valutazion per l sistem furmatif ladin: scora-ladina.provinzia.bz.it/lld/valutaziun
USP/red
