Atualità
Prejentazion dl liber "I ladins danter tudësc y talians" ai 30 de jené
L liber vën "I ladins danter tudësc y talians" vën prejentà ai 30 de jené tl Centro Trevi TreviLab a Bulsan.
I ladins danter tudësc y talians
Prejentazion dl liber tla edizion renuveda. Na cumenanza de cunfin: Fodom/Col de Lana 1918-2023 (Ed. Cierre/Istitut Cultural Ladin “Cesa de Jan” 2023)
La prejentazion dl liber ie ai 30 de jené dala 17.30 tla Biblioteca Provinziela Taliana Claudia Augusta, Centro Trevi TreviLab a Bulsan.
Per l’ucajion saràl ntervënc dl’autëura Luciana Palla y de Roland Verra, te n dialogh cun Anna Mazzel. La prejentazion dl liber ie urganiseda n cunlaurazion cun la Consulta Ladina dl Chemun de Bulsan.
La cumenanza de Fodom
Coche trueps de nëus sà bele ie Fodom na pitla cumenanza ladina tla Dolomites, che à tucà pra la monarchia de Habsburg nchin al ann 1918. L raion ie pona passà ala Talia, tres anescion, y da iló inant ie Fodom te na situazion de messëi legitimé si identità etno-linguistica per n bujën de autodefendura dedite dla sëides dl Stat nuef. L vën iló a s’l dé mecanisms de stlarimënt dedite dla cumenanza nstëssa, che ie tipics de uni grupa de mendranza che se sënt manaceda te si ejistënza: ciuni ie pa i elemënc “particuleres y nce speziei” dla cultura ladina? Ciuna mplicazion vëniel pa ora dala “ladinità”? For inò cëla la mendranza de definì sé nstëssa, “ne son no taliani no tudësc ma ladins”, zënza che l unissa perchël recunesciù defin la spezifizità ladina.
La nfrusceda, tueda y nrescida storica che ie unida fata da Luciana Palla mostra su te na maniera tlera la dezijions, la ilujions, la speranzes, la strumentalisazions politiches che fej ora la cumenanza de Fodom, deberieda cun l’autra valedes ladines dolomitiches. Palla stlarësc la ntraunides scialdi traumatiches dla prima mesaria dl Nuefcënt, coche mé per dì la prima viera mundiela, fascism, tratat talian-tudësch dla opzion dl 1939, la segonda viera mundiela.
Luciana Palla
Luciana Palla de Fodom à fat truepa nfruscedes, tuedes y nrescides n con’ dla storia dl Nuefcënt tl raion ladin-dolomitich, trentin y belumat. Palla à dat ora za. cënt publicazions scientifiches danter volumes, scric, ntervënc pra cunvënies, libri d’uni sort y urganisazion de mostres. Tl prim se àla dantaldut dat ju cun la cumenanza ladina y la gran viera, per slargé pona ora la tematiches a chëles ntëur i crëps, ai piunieres dl alpinism y dl’arpizeda cun l svilup dl turism, ala religiosità populera y ala fin dla finedes nce al’emigrazion tla spersa dolomitica.
Luciana Palla à giapà truep recunescimënc a livel naziunel y nternaziunel, scumencian cun l “Pest dla Cultura 1986” dla Presidënza dl Cunsëi di Ministri, cun si liber nuef “I ladins danter tudësc y talians (Marsilio, Unieja 1986), de chëla che udon tlo na edizion nueva ajurneda.
Clican chiló röiun ala verjiun originala dl comunicat stampa por visualisé imajes, documënc o video che taca lapró
USP/an/san/dl
