Atualità
16 de juni: l fina la scola per 90.500 sculeies y sculées te Südtirol
N duman, ai 16 de juni, iel l ultimo di de scolina o de scola per prësciapuech 80.000 sculeies y sculées. Per i autri 10.000 scumëncia tosc i ejams finei.
Tl Südtirol fina cun duman via l ann de scola 2021/22. Tla 24 scoles elementeres, mesanes y autes ladines, tla scola prufesciunela y tla 17 scolines fovel chëst ann scric ite ndut 2.943 mutons y mutans y jëuni y jëunes, che possa sën se ncunferté sun la feries da d’instà. 1.130 de chisc jiva tla scola elementera, 672 tla scola mesana, 474 tla scola auta y 35 tla scola prufesciunela. Mplu fovel ndut 632 mutons y mutans tla scolina. Al ejam finel iel tla scoles mesanes ladines lascei pro 235 sculeies y sculées y 72 al ejam de maduranza tla scoles autes ladines.
“Son stac boni de arjonjer la majera pert di fins de furmazion tla scolines y scoles ladines ntan chëst ann de nseniamënt“, dij l Assessëur per la scola ladina Daniel Alfreider. L Assessëur rengrazia dantaldut “duta la diretëures y i diretëures, avisa sciche l personal nseniant per si flessibltà a se adaté for inò a na maniera costrutiva ai mudamënc che ie unic a se l dé ntan chëst ann de pandemia“.
La scoles tudësces
Ultimo di de scola nce per 65.426 sculeies y sculées dla scoles tudësces dl Südtirol. Ntan chëst ann de scola che va sën a piz, fovel 11.513 mutons y mutans tla scolines tudësces, 20.654 tla scoles elementeres y 12.214 tla scoles mesanes. 13.064 jëuni y jëunes ie jic tla scoles autes tudësces y 7.981 tla scoles prufesciuneles. N vënderdi, ai 17 de juni, scumëncia per 4.198 sculeies y sculées i ejams finei dla scoles mesanes y ai 22 de juni l ejam de maduranza per 2.853 jëuni y jëunes dla scoles autes. Nce la scoles de mujiga tudësces y ladines cun 502 nseniantes y nsenianc y 15.717 sculeies y sculées fina via si atività per chëst ann de nseniamënt.
“La cossa plu mpurtanta al scumenciamënt dl ann de scola, de setëmber 2021, fova chël de tenì daviertes la scolines y la scoles. L nseniamënt n prejënza ntan la pandemia nes à desmustrà dantaldut un: che i sculeies y la sculées adrova l personal nseniant y si cumpanies de tlas, na grupa, per arjonjer i fins furmatifs. L ie l merit de uniun de nëus, sciche cumenanza, sce ntan chëst ann de scola iesen stac boni de garantì l nseniamënt n prejënza schivan de messëi stlù duta la tlasses“ auza ora l Assessëur per la scoles tudësces Philipp Achammer.
La scoles talianes
Tla scoles talianes fovel chëst ann ndut 22.099 sculeies y sculées: 3.306 mutons y mutans tla scolina, 16.958 tla scoles elementeres, mesanes y autes y 1.835 tla scoles prufesciuneles. Ai ejams finei dla scoles mesanes talianes tulerà pert 1.450 sculeies y sculées y al ejam de maduranza 1.311.
“La scola vën da n ann cumplicà per gauja dl covid“, dij l assessëur per la scola taliana Giuliano Vettorato. “Purempò sons stac boni de garantì n bon livel per i sculeies y la sculées. Sën messons lauré acioche la scola posse scumencé de setëmber zënza rëms y n prejënza per duc. N de gra y n bon instà a duc chëi che lëura te scola y sambën a sculeies, sculées y genitores“.
Clican chiló röiun ala verjiun originala dl comunicat stampa por visualisé imajes, documënc o video che taca lapró
USP/jw/ns
