Atualità
La rujeneda nglëija ie n valor sëuraprò per la scoles ladines
La vëira particularità dla scoles ti luesc ladins ie che les nsënia de plu rujenedes. Aldò di resultac de n’analisa sun la cumpetënzes dl nglëisc ne à la cuarta rujeneda nia na fazion de sëurapëis per i sculeies ma na fazion de arichimënt. I resultac ie unic prejentei (NCUEI) ai 06 de juni dal assessëur Florian Mussner deberieda cun la prufessëures Rita Faranceschini, Martina Irsara y l ntendënt Roland Verra.
Canche dan diesc ani fovel unì scumencià a nsenië nce l nglëisc tla scoles ladines ova velch tëma che l pudëssa deventé de massa per i sculeies. L'analisa meneda a livel scientifich dala prufessëura Rita Franceschini desmostra che la ne ie nia nscila. "De plu rujenedes à na funzion de rafurzamënt l'una cun l'autra" à dit l ntendënt Roland Verra tla cunferënza stampa tl palaz Widmann a Bulsan. Te n secul caraterisà dal spustamënt de truepa jënt da n raion al auter à l cunescënza de plu rujenedes giapà mo na majera mpurtanza. "Te na vijion europeica ie l savëi da comuniché, da ntënder y da pudëi rujené pea la fundamënta per l daunì di jëuni. La Ladinia ie sciche na pitla Europa che pieta chësta puscibltà de mparé de plu rujenedes te si scola" à dit Mussner
Tla nrescida se ala dantaprima tratà de udëi tan inant che i sculeies dla scoles ladines ruva cun la rujeneda nglëija. "On cunstatà che l livel de cumpetënza va for suvier" à dit la prufessëura Fransceschini, spiega che te Gherdëina muef i sculeies a n livel plu aut permez ala val Badia, ma ala fin dla scola auta arjonj i sculeies de tramedoi valedes l medem livel.
L livel dl nglëisc ala fin dla scoles elementeres, dla mesanes y dla scoles autes curespuend al livel standard per chëla età. "L analisa mostra su che nce sce da nëus vëniel nsenià de plu rujenedes, ne ie l livel arjont tl nglëisc nia manco bon che te d'autra scoles" spiega l ntendënt Verra. La prufessëura Franceschini, che se da ju cun l plurilinguism a livel nternaziunel à sorissà che l sistem scolastich ladin ie feter l sëul che se da ju cun cater rujenedes. Tla situazion ladina ie l nglëisc te na posizion particulera, ajache l ie per drët la sëula rujeneda fulestiera che te nosc luesc ne ie feter nia da audì ora de scola.
La testemunianza dl'analisa che mparé nglëisc ne cumporta nia n sëurapëis per i sculeies ie nce unì analisà la situazion spezifica per imigrei che se da ju cun de ndut cin rujenedes. "Mparé l nglëisc ne cumporta nce degun sëurapëis per sculeies che giapa lezions de ntegrazion" à dit Franceschini.
L'analisa sun la cumpetënzes dla rujeneda nglëija ie unida fata cun 560 sculeies de duc trëi livei de scola. Te chësta fasa iel unì analisà la cumpetënzes tl scrit da pont de ududa cuantitatif. Per n daunì se an tëut dant de analisé nce d'autra pertes dla cumpetënza linguistica. L nglëisc vën tla scoles ladines nsenià dala cuarta elementera inant cun doi ëura al'ena. Aldò dla sezion, vëniel tla scoles autes nsenià nchin a cater ëura de nglëisc al'ena.
Do avëi fat la nrescida tla scoles à i prufessëures Martina Irsara, tuadëura tl ciamp dla rujeneda nglëija y Pasquale della Rosa dl'Università Vita-Salute San Raffaele de Milan laurà ora i resultac a livel scientifich. Chisc ie unic publichei te n cudejel, scrit te cater rujenedes. Te de ndut 72 plates vëniel danterauter nce dat pëis al svilup generel dla cumpetënzes tl nglëisc, usservazions linguistiches y cunsëies cuncrec per l nseniamënt dl nglëisc tla scoles ladines. Nteressei possa se damandé n tel cudejel tla Ntendënza Ladina pra Rosa Maria Mussner cuordinadëssa dl Servisc per l'evaluazion dla scoles ladines. (USP)
as
Galaria dales fotografies
