Atualità
Resultac dl ann de scola: jëuni ladins anjeniei te deplù rujenedes
USP – 66 jëuni ie chëst ann passei l ejam de stat y à nscì finà via la preparazion dla scoles autes ladines per zapé ite tl mond dl lëur. Danter i resultac dl ann de scola, prejentei (NCUEI) ai 13 de lugio dai assessëures provinziei ala scoles luna ora che tla scoles autes iel belau n chert che ne à nia finà l ann de scola positivamënter. Pra i ejams dla scoles mesanes y autes ladines ne vëniel nia me damandà doi rujenedes, ma nchin a cin rujenedes.
La majera pert di 2.569 sculeies dla scoles ladines à finà via bën l’ann de scola, me 45 ne ie nia passei y chësc fej ora l 1,8%. De ndut 442 sculeies dla scoles autes ladines ie 30 sculeies nia passei, chësc ie cun 6,6% la cuota plu auta dla scoles ladines. 68 sculeies (15,4%) possa de agost mo fé n ejam per passé tla proscima tlas. Cumpedan adum chëi che ne ie nia passei tla scola auta y chëi che fajerà mo do n ejam ruven tla scola ladina sun na cuota de 22%. “L ie debujën de analisé ciuldì che tla scoles autes, che dà gran pëis ala rujenedes, ne n iel tanc che ne ie nia boni de finé“ à dit l assessëur Florian Mussner pra la prejentazion di resultac. Una rejon ie dessegur i criteries de valutazion plu sciorfes metui dant dal Stat. L ntendënt Roland Verra vëij na spiegazion tla reforma dla scola auta: “l ie truep nsenianc che sënta mo for sun l savëi mparà, ntant che la reforma se damanda n savëi da fé”. Aldò dl ntendënt jiral bën mo via n pez nchin che duc se à adatà a chësta mpustazion nueva dla reforma.
Danter ie candidac al ejam de matura iel plu di mec che à finà via cun na votazion danter 71 y 80 ponc, che curespuend a na nota dal 7 al 8. 66 jëuni ie chëst ann passei l ejam y à finà si preparazion te na scola auta ladina. “Cun na preparazion te de plu rujenedes ie chisc jëuni anjeniei ala truepa mudazions che on te chisc tëmps tl marcià dl lëur” à sorissà l assessëur provinziel ladin. Chëst ann iel stat n sëul sculé che à finà via cun la miëura nota de 100 y lauda. Chësc bel resultat à arjont Nicola Vendramini dl Istitut tecnich de La Ila. Te duta cater scoles autes ladines ie me n sëul candidat nia passà l ejam de stat tla scoles, trëi ne fova nia unic lascei pro al ejam. La particularità di ejams de matura ti luesc ladins ie la majera cumpëida de rujenedes permez al’autra scoles tla provinzia. “Tla sezion turistica dl Istitut tecnich a Urtijëi à i sculeies fat l ejam per ladin, tudësch, talian, nglëisc y spanuel. A La Ila iel ënghe unì damandà cin rujenedes, mpede spanuel iel tlo unì damandà l franzëus” à dit l ntendënt Roland Verra.
Pra i ejams dla scoles mesanes iel chëst ann unì arjont votazions sëura la media di ani passei. Plu di mec, de ndut 281 candidac, à finà la scola de ublianza cun na nota danter l 8 y 10: 46 candidac à arjont l nuef, 12 sculeies la nota diesc y 7 sculeies nchinamei la nota diesc y lauda. Nce l ejam dla scola mesana se desferenzieia ti luesc ladins per si cumplessità, à spiegà l ntendënt ladin: “tlo iel unì damandà trëi proves scrites: per ladin, tudësc y talian. Tla pert a usc à i sculeies messù respuender nchinamei te cater rujenedes”.
L bon livel de chësc ann de scola desmostra nce la pitla cumpëida de me 6 sculeies che ne ie nia unic lascei pro al ejam dla mesana. Tla cin scoles mesanes ladines ne ie n sëul candidat nia passà l ejam.
Te duta la tlasses dla scoles mesanes iel stat 846 sculeies, me 14 de chisc (1,6%) ne ie nia passei. Tla scoles elementeres di luesc ladins ie la cuota di nia passei stata mo mëndra: de 1281 sculeies ne ie 3 nia passei, chësc ie me l 0,2%.
Matura cun 100/100
Vendramini Nicola (ITC La Ila)
Ejam dla mesana cun 10 y lauda
Designori Alex, Mesana de Sëlva
Fallaha Milena, Mesana de Urtijëi
Lardschneider Irene, Mesana de Sëlva
Messner Sara, Mesana de Urtijëi
Mussner Mara, Mesana de Sëlva
Nogler-Kostner Mirko, Mesana de Urtijëi
Pedevilla Andrea, Mesana da La Ila
Ejams 2011/12 tla scoles ladines
| candidac | passei | votazion mesana |
Scoles autes | 67 | 66 | 76/100 |
Scoles mesanes | 275 | 274 | 7,7 |
Resultac tla scoles ladines
| sculeies | nia passei | % |
Elementeres | 1.281 | 3 | 0,2% |
Mesanes | 846 | 14 | 1,6% |
Autes* | 442 | 30 | 6,6% |
NDUT | 2.569 | 47 | 1,8% |
* 68 sculeis dla scoles autes (15%) possa de agost fé l ejam per passé tla proscima tlas.
as
Sculeies ladins anjeniei cun de plu rujenedes
Roland Verra: rejons dla votazions negatives tla scoles autes
Florian Mussner: massa negatives tla scoles autes per l daunì di jëuni
Roland Verra: rejons dla votazions negatives tla scoles autes
- Scarica il file audio 509 kb
Florian Mussner: massa negatives tla scoles autes per l daunì di jëuni
- Scarica il file audio 544 kb
Landesrätin Kasslatter Mur zeit die Zukunftsstrategien der deutschen Schule auf
- Scarica il file audio 1859 kb
L'Assessore Tommasini illustra le luci e le ombre della scuola italiana
- Scarica il file audio 1030 kb