Atualità
Glossar nuef per adurvé esprescions de Religion te trëi rujenedes
USP - Nsenianc de religion, la pluanies y chëi che lëura tla comunicazion possa da moinla se stizé sun n aiut nuef. L Servisc Inuvazion y cunsulënza dla Ntendënza Ladina (ex- Istitut Pedagogich Ladin) à dat ora n Glossar de Religion che ie unì prejentà (NSNUET) ai 15 de dezëmber tl Istitut tecnich Retia a Urtijëi.
L Glossar nuef pieta sun feter 500 plates passa 2.000 esprescions de religion. Cun chësc strumënt possen cialé so la paroles tla rujeneda tudëscia, taliana y ladina, tla doi variantes gherdëina y badiot. Na verscion digitela dl Glossar unirà nce publicheda tl web (www.pedagogich.it)
Paroles danora
(de Toni Sotriffer y Theodor Rifesser)
La scumenciadiva de lauré ora y mëter a despusizion n glosser dla paroles che vën adurvedes dantaldut tl nseniamënt dla religion tla scoles dla valedes ladines - nseniamënt che per lege muessa unì fat tla trëi rujendes dla pruvinzia - ie pieda via dal Istitut Pedagogich Ladin, do che la Ntendënza y l Ispetëur per l nseniamënt de religion ova dat na sburdla a na tel scumenciadiva. La gaujes de n debujën de n tel glosser ie saurì da ntënder, davia che la majera pert di maestri de religion ne n'ie nia plu prevesc, che cunësc bele da si mestier de cura d'anes plu avisa la cosses che à o ova da nfé cun dlieja, liturgia, religion y n. i. te duta trëi la rujenedes.
Nsci à l diretëur dl IPL Theodor Rifesser pensà de mëter su na grupa de lëur ulache à tëut pert Sen. Cristl Moroder, Sen. August Prugger, Sen. Franz Sottara, Sen. Jaco Willeit y Toni Sotriffer. A Toni Sotriffer ti iel unì dat formalmënter la ncëria de se dé da fé per chësc lëur, per pona pudëi tosc prejenté na prima pruposta. Prësciapuech do trëi mënsc à Toni Sotriffer pudù ti sëurandé al Istitut Pedagogich si prima pruposta de glosser de zirca 2800 paroles.
La prupostes de paroles nueves da njunté y la mëndes, fates da Sen. Cristl Moroder, Sen. August Prugger y Sen. Jaco Willeit ie unides lauredes ite tl glosser nuef y chësc se à a chësta maniera slagià ora a passa 3300 paroles. Ntant sce àn tosc udù ite, che la ne jiva nia mé de cumpleté la listes de paroles, ma che n messova mo stlarì problems de natura furmela sciche p. e. la cuestion dla ndicazions gramaticheles, l scrì grant o pitl de paroles y n. i. Ntant fova ruvà leprò pra la grupa de lëur nce l ispetëur de religion nuef Iaco Frontull.
L diretëur dl IPL à pensà de nvië a fé pert dla grupa nce l prof. Paul Videsott per giapé respostes de cumpetënza n cajo che vel usc cuntrera se ëssa lascià audì. L prof. Videsott à purtà dant y fat valëi la cuestion fundamentela di criters da adurvé pra n tel glosser. Cun la descuscion iesen pona ruvei al resultat dl debujën de plu cumedures furmeles aldò di criteres mustrei su y azetei cun gra da pert de duta la grupa. L prof. Videsott à mpermetù de se dé da fé nstës per chësc lëur de cumedura. Ël se à urtà a Persenon cun Giovanni Mischi y Toni Sotriffer per jì tres deberieda parola per parola dl glosser aldò di criteres metui su da d'ël (cfr. la "Osservazions linguistiches" tlo dedò) y azetei dala grupa de lëur.
Deberieda iesen stac boni de unì a una n con' dla paroles da stlarì y l ie unì partì ora a uni cumëmber dla grupa la stampa dl glosser cumplet (tla cater variantes, purtà a fin dala "sotgrupa de Persenon"). Sun chësc à Sen. Cristl prësc do mandà al prof. Videsott na lingia de mëndes per chël che reverda la paroles per gherdëina, che à depona purtà a na ancunteda a pert de Paul, Giovanni y Toni cun Sen. Cristl tla calonia de La Ila. Na copia provisora dl glossar ti iel unì dat a duc i maestri de religion, che à pudù se l cialé tres y l purvé ora per n ann de scola ntier. Do chësc "ann de prova" à uni maester pudù fé si usservazions pra na senteda tlameda ite aposta.
Duc fova a una de tò ite mo paroles y denominazions che à da nfé cun d’autra religions nce nia cristianes. De chësc viers ons giapà n aiut dal respunsabl diozejan per l dialogh interculturel Mario Gretter. N valgun de bon cunsëies ie mo unic da Tone Gasser, che se dà ju dassënn cun tesć religëusc. Nscì an pudù mëter man cun la verscion definitiva pra chëla che nes à judà dassënn Isabella Mussner. Per la pert de programazion y de layout nes à judà y acumpanià Felix Ploner. L bel cuiertl à fat Sara Frenner.
L ie unì pensà de dediché chësc "Glossar de religion" al Vescul defont Wilhelm Egger, ajache l ti à dat n valor particuler al ladin, sciche lingaz de dlieja.
Te uni cajo ie chësc glossar deventà na documentazion de valor no mé pratich, ma nce culturel, che possa danter l auter nce mustré su, tan rica de paroles y de esprescions che ie nosta "pitla" rujeneda ladina .
usp
