Atualità

Scora / Cultura | 15.07.2011 | 13:00

60 jëuni à chëst ann stlut ju la scoles ladines

USP - Duc i candidac al ejam de matura tla scoles ladines ie passei. Chëst ann iel nscì 60 jëuni che possa zapé ite tl mond dl lëur o dl studi cun na preparazion stizeda sun de plu rujenedes. I resultac di ejams de scola ie (ncuei) ai 15 de lugio unic prejentei dai assessëures provinziei ala scoles y reprejentanc dla trëi ntendënzes.

Tla scoles autes ladines ie duc i 60 candidac passei l’ejam de matura. Danora ne fova 5 sculeies nia unic lascei pro al ejam, duc tl ITC de Urtijëi. Chësc possa vester na cunseguënza di criteries nueves de amiscion al ejam de matura. Nscì à 92% di sculeies dla cuinta tlasses finà via la scola auta. La doi sculees, Elisabeth Delago dl Istitut Raezia y Silvia De Giorgi dla Scola d’Ert a Urtijëi à arjont la valutazion plu auta de 100 ponc. La mesaria dla valutazion ie de 75,6 che curespuënd ala nota dl 7,5. “Chëst ann iel stat de plu sculeies ladins che à giapà drët de bona notes. Passé l ejam uel plu che auter di vester madures per jì inant la streda dl lëur o dl studi. Me fej plajëi che i maduranc ladins possa se fé si streda persunela se stizan sun na furmazion te cater y cin rujenedes” à sorissà assessëur Florian Mussner.

Uni terzo sculé y nscì la majera cumpëida de sculeies, à arjont na valutazion danter 71 y 80 ponc. Permez ai resultac dal ann passà iel chëst ann stat 4% de plu sculeies che à arjont na valutazion sëura i 90 ponc. L ann passà fovel tla valedes ladines stat manco candidac, de 44 sculeies ne fova doi nia passei.

La valutazion mesana plu auta ie chëst ann unida arjonta tl Lizeum Linguistich a La Ila ulache me cater sculeies à arjont na mesaria de 80,8 ponc. Tl Istitut tecnich de La Ila à 20 sculeies fat l ejam de matura. 15 jëuni à finà la Scola d’Ert a Urtijëi. 14 ne n fovel tla sezion turistica y 7 tla sezion IGEA dl Istitut Raezia a Urtijëi.

“La majera defrënza permez al’autra scoles, ie che tla scoles ladines vëniel dat majera mpurtanza ala segonda rujeneda”, à spiegà Theodor Rifesser respunsabl dla pert pedagogica tla Scola Ladina. “La rujeneda ladina ie chëst ann unida ejamineda a usc.” N’autra particularità dla matura tla valedes ladines ie che tla Scola d’Ert iel unì dedicà trëi dis de ejam al lëur pratich, a chësta maniera à l ejam tlo durà plu giut. I resultac y l stlù ju dl ann de scola ie stat ucajion per cialé danora. “Ulessan mo miuré te chëla che de plu jëuni ruva tan inant da arjonjer l’ejam y iei nscì anjeniei mo miec per i tëmps che nes aspieta tl daunì” à dit Florian Mussner.

Tla scoles mesanes dla valedes ladines ie passei duc i 248 candidac al’ejam. Danora fova doi sculeies (a Urtijëi y Sëlva) nia unic lascei pro al’ejam. Nce pra chësc ejam à feter uni terzo sculé arjont la nota 7. 10 sculeies (4%) à arjont la valutazion plu auta de 10 y lauda, 16 sculeies (6%) à giapà n 10. Permez al ann passà fovel chëst ann feter l 10% de manco che à finà la scola mesana cun la nota 6.

Pra la cunferënza stampa sun l finé via dl ann de scola iel nce unì prejentà i resultac dla tlasses ulache l ne fova nia da fé n ejam. Tla scoles elementeres ladines ie passei 1289 sculeies, me 8 sculeies (duc mutons) muessa fé do la tlas. Tla scoles mesanes de Gherdëina y dla val Badia ie passei 822 sculeies, 17 muessa fé do la tlas (11 mutons y 6 mutans). Tla scoles autes ladines ie passei 318 sculeies, 22 (5%) ne à nia arjont l livel minim. De chisc fovel 13 mutons y 9 mutans. Danter la cin sezions de scoles autes ladines possa 70 sculeies (17%) d’autonn fé do l’ejam te materies singules. Chësta cumpëida aumenteda permez al ann passà.