Atualità

La Scola ladina giapa stima da esperc tla Svizra

USP – Pra l cunvëni scientifich sun l plurilinguism te scola, l ultima ena a Coira/Chur à la Scola ladina cun si model paritetich giapà gran stima da truep esperc de livel nternaziunel. L cunvëni à purtà truepa ideies nueves y à cuntribuì a miuré y ntensifiché l cuntat danter scola ladina y la ‘Scola auta da pedagogia dal Grischiun’.

Pra l cunvëni nternaziunel dal titul “Mehrsprachigkeit macht Schule”, ai 20 y 21 de jené a Coira iel unì mustrà gran nteres per l model dla Scola ladina. Tl referat prinzipel tenì dala prufessëura Rita Franceschini dl’Università de Bulsan, iel unì fat referimënt al’analises linguistiches tla scoles elementeres y mesanes de Gherdëina y dla Val Badia che ie unides fates i ultimi doi ani. I resultac de chësta analises testemunieia che la scola ladina ie n model garatà de plurilinguism.

Ai esperc da de plu universiteies y scoles autes de pedagogia d’Europa ti iel te chësta ucajion unì prejentà la realtà di sculeies ladins che arjonj tl tudësch y talian scrit feter i medemi resultac sciche sculeies che ie de rujeneda dl’oma tudëscia o taliana. La marueia che n se à fat per chisc resultac à nce giapà na majera lerch tla zaites locales ti Grijons.

Ntan l cunvëni scientifich iel unì paredlà de plu modiei de scola plurilinguistica dla Svizra y de duta Europa. L ntendënt Roland Verra à prejentà i modiei tla provinzia de Bulsan, mustran su l svilup di ultimi tëmps.

Dal cunfront nternaziunel iel unì a lum na lingia de ideies y soluzions per la didatica plurilinguistica, cun danterauter formes de nseniamënt tla segonda rujeneda, la didatica ntegrativa, l model CLIL (content & language integratd learning) y nscì inant. “Propi paredlan l’esperienzes fates cun d’autri modiei de nseniamënt an abù la mprescion che la scola ladina ie da plu ponc de ududa danter i mëur modiei per n nseniamënt cun de plu rujenedes” dij l ntendënt Roland Verra.

Per i respunsabli dla Scola ladina à l cunvëni a Coira purtà n miuramënt di cuntac cun la ‘Scola auta da pedagogia dal Grischiun’ cun chëla n culaburea bele n cont de barac de studëntes y studënc de pedagogia. Leprò iel stat n bon cunfront de esperienzes y didatica cialan sëura la sëides locales ora.

as