Atualità
Giaurì l cunvëni sun l nseniamënt de rujenedes a Urtijëi
USP – A Urtijëi iel ncuei danmesdì (28 utober) unì giaurì n cunvëni de trëi dis per ti jì plu sot a metodologies y didatiches dl plurilinguism. Te na culaburazion danter scola ladina y taliana vëniel pità n ajurnamënt ai nsenianc per miuré la cualità dl nseniamënt dla rujenedes. L fej pea feter 200 esperc de cin mendranzes etniches cun persunaliteies dl Minister dl’istruzion y dl’università de Unieja.
Argumënt zentrel dl cunvëni ie l nseniamënt de rujenedes les adurvan per traté d’autra materies. Chësc ne reverda nia la rujeneda dl’oma, ma la segonda rujenedes. La metodologia inuvativa CLIL (content & language integratd learning) se basa sun l medemo prinzip che vën bele dai ani pratica dala scola ladina. Ntan chësc cunvëni ti vëniel jit plu sot, analisan la metodologia da pont de ududa scientifich. „La se trata de na mplementazion y n analisa cunscidran aspec mo plu globai y de se adaté ala situazions spezifiches“ à spiegà l’ispetëura dla scolines ladines Edith Ploner, che à abù la scumenciadiva dl cunvëni.
L cunvëni a Urtijëi ie nce chëst ann nce „Di Pedagogich dla Scolina Ladina“. Per chësta rejon ie la scolines ladines ncuei (28 utober) restedes stlutes. L ajurnamënt cun reladëures de gran cumpetënza à la mira de fé dut l puscibl per pité n nseniamënt de cualità a nosc sculeies. L azënt ie sun l nseniamënt de segonda rujenedes cun metodologies che à fazion. Dut chësc scumencian cun i ani de scolina y scola elementera, tratà tl cunvëni, ma cun la vijion de contiunità nchin tla scoles autes tenian cont manieres de nseniamënt spezifich aldò dl età.
„La scola ladina à pu bele fat sie l prinzip dla metodologia CLIL, ma tl’ilujion de implicità. Śën vala de ti jì plu sot ajache l ie mo truep da mparé“ à dit l ntendënt Roland Verra pra la giaurida dl cunvëni. Ghesć dl cunvëni ie cumëmbri dla rë interregiunela „Local – Lingue Infanzia“ n proiet de mendranzes dla Talia cun reprejentanc francoprovenzai dl Piemont, furlans, arbresh dla Calabria y dl Molise, grecans dla Puglia. „Dantaldut tla provinzia de Bulsan possa la metodologia CLIL judé a pruté i sculeies plu daujin al plurilinguism“ à detlarà la diretëura dl Istitut Pedagogich Talian Laura Portesi. Cuntënt dla culaburazion danter l mond dla scola taliana y tudëscia se à nce mustrà l diretëur dl Istitut Pedagogich Ladin Theodor Rifesser che à sorissa la mpurtanza de pensé do sce l ie mesun miuré l nseniamënt dla rujenedes ti prims ani de scola.
La prima relazion dl cunvëni a Urtijëi à tenì la prufessëura Tiziana Senesi dl Minister dl’Istruzion de Roma, purtan dant la defendura dla rujenedes de mendranza te scola. Danter i 9 relatëures dl prim di cun prufessëures dl’università de Unieja, zëntri de Udine y Bulsan, iel nce doi nseniantes ladines. Agata Kostner, maestra tl’elementera a Urtijëi, à rujenà dl’alfabetisazion te nosta trëi rujenedes. Silvia Goller, nsenianta tla scolina de S.Crestina, à prejentà na unità didatica cun la metodologia CLIL.
Duman vënderdi 29 de utober uniral tla scolina Salieta a Urtijëi fat grupes de lëur de aprufundimënt cumpaniedes dai prufessëures de inuem Luciana Favaro y Graziano Serragiotto dl’Università de Unieja. L cunvëni jirà inant nchin sada 30 de utober ulache tla scolina Salieta uniral prejentà metodologies sperimenteles.
L cunvëni per miuré la cualità dl nseniamënt dla rujenedes ie unì metù a jì te na culaburazion danter cater istituzions: la doi ntendënzes y doi istituc pedagogics de rujeneda taliana y ladina.
as
