Atualità
Bel, sinzier y spontann tl Museum Ladin
USP - 380 dessënies de mëndri iel da sën inant da udëi tl Museum Ladin Ciastel de Tor. L assessëur provinziel ladin Florian Mussner à giaurì (ncuei) juebia ai 15 de mei la mostra. Do 10 ani iel inò unit a se l de n proiet de culaburazion danter la scolines ladines, l'Union Maestri Ladins y l Museum Ladin. I dessënies resta da udëi per doi enes nchin ai 29 de mei.
380 sculeies dla 11 scolines de Gherdëina y Badia à pudù mëter ora si dessënies tl Museum Ladin. Chësc ie unì fat zënza valuté i dessënies, ti lascian ai mëndri la liedëza dl tema y dla tecnica. Pra i dessënies iel nce unì juntà na pitla spiegazion de cie che i mëndri vëij te si opres.
Lois Irsara curator dla mostra à sorissà che velch plu de bel, plu senzier y plu spontan di dessënies di mëndri ne n iel nia. L fin de chësta scumenciadiva ie chël de ti dé ai mëndri la puscibltà de vester protagonisć tl Museum Ladin y che i possa pona deventé for inò vijitadëures dl museum y de si richëza culturela ladina.
Pra la giaurida dla mostra à l assessëur ladin Florian Mussner laudà la culaburazion danter Scola y Scolina Ladina cun l Museum Ladin y mustrà plajëi per la bona ideies che vën for inò cuncretisedes. La mpurtanza de sustenì y valorisé la vëta artistica di sculeies plu jëuni à la diretëura dla scolines ladines Edith Ploner mo auzà ora te si pensier finel. Aldo de Picasso ie uni muta y uni mut n artist, la dumanda ie me co che i possa resté artisć canche i crësc su.
L valor de chësta scumënciadiva à nce sorissà la presënza dl presidënt di museums provinziei Bruno Hosp y si vizepresidënt Heinrich Huber. Deberieda cun la direzion dla scolines à Iaco Frontull reprejentà la Union maestri ladins y Stefan Planker l Museum Ladin, urganisadëures dl proiet.
L Museum Ladin Ciastel de Tor ie daviert de dumënia dala doi nchin la sies domesdi, y dal merdi ala sada dala diesc danmesdi nchin ala sies da sëira. La mostra de dessenies di mëndri dla scolines ladines jirà inant nchin ai 29 de mei.
AS